Centuri rutiere, inclusiv DNCB
-
-
Deschidere preconizata anul asta.
-
bravo. POOR
-
@mihai
centura asta imi da amintiri triste.De pe vremurile cand ne dadeam jos la Mako si intram in Romania....
valeu ce dezastru era, se statea la bariera de 2-3 ori daca nu o luai prin Arad...
si o mizerie de nedescris, vanzatori ambulanti la acele bariere, un drum rupt pe fosta centura Arad...
Doamne, ce vremuri. -
@UnulAltul A fost ,... incet ,incet se schimba infrastructura Romaniei .
Normal ,dorim sa fie acum...,dar asta e. -
Anul acesta o sa fie si un an record al centurilor rutiere (la nivel de DN). As vrea sa fac o statistica, daca mai stiti puteti sa ma ajutati / corectati:
Timisoara Sud - 26km
Tg. Jiu - 20 km
Barlad - 11 km
Sf. Gheorghe - 12 km
Vadu Pasii - 8 km *(1)
Alesd - 6 km
Sanmartin / Baile Felix - 6 km *(2)
Beius - 7 km
Osorhei - 6 km
inel metropolitan Oradea - 12 km deschisi pana acum din 17
TOTAL = 114 km !
*(2) in unele cazuri cum ar fi la Baile Felix mai sunt si km buni de drumuri de legatura, in cazul de fata aproape 3km, dar nu ii voi lua in considerare, nefiind de importanta nationala.
*(1) Legat de centura Vadu Pasii, ea nu se numara la km de autostrada, desi a fost facuta de UMB in cadrul A7. Totusi sunt 8 km de drum nou. Si mi se par de importanta nationala, leaga DN2 de A7, chiar daca in acte figureaza ca drum judetean.
Ar mai fi, dar din cate stiu inca nu sunt gata:
Biharia = 5,6 km
Fagaras = ?Astept pareri si sau completari.
-
o mica centura insa foarte utla pe relatia Bistrita - Satu Mare, chiar si pentru Bistrita-Cluj.
Astăzi, 11.12 2024, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunţă deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a următorului proiect de act normativ:
Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico - economici aferenți obiectivului de investiții ,,Drum de conectivitate la drumul de mare viteză Dej – Bistrița'', județul Cluj
Scurtă descriere
Municipiul Dej este traversat de drumul național DN 1C, iar în partea de nord-est acesta se intersectează cu DN 17, în zona administrativă, sectoarele de drum având și funcțiuni de stradă, respectiv strada 1 Mai și strada Bistriței.
Pentru scoaterea traficului greu și de tranzit din interiorul municipiului este prevazută realizarea unui drum care sa ocolească zona urbană, să asigure conexiunea între DN 1C ( str. 1 Mai) - DN 17 ( str. Bistriței) și totodată să asigure conectivitatea cu viitorul drum de mare viteză Dej — Bistrița, având în vedere că traseele existente preiau tot traficul de tranzit pe direcția Cluj - Napoca — Baia Mare și Cluj-Napoca — Bistrița, ce conduce frecvent blocaje de trafic cu timpi de așteptare foarte mari. Prin realizarea acestui obiectiv se urmărește fluidizarea traficului în zona de referință, sporirea măsurilor de siguranță rutieră, reducerea timpilor de deplasare.
Instrument motivare
textul complet al proiectului actului respectiv
ANEXA
MT
Profil transversal: drumul este prevăzut cu 2 benzi de circulație 2x3,50 m, spațiu verde, pista de biciclete și trotuar, poziționate pe partea stânga a drumului.
Intersecțiile cu DN 1C și DN 17 de la cele două capete ale drumului nou vor fi amenajate cu sensuri giratorii, având raza interioară de 6.00 m, supralargire de 2.00 m, benzi de circulație în girație de 5.50 m și raza exterioară de 25.00 m. Se prevăd insule separatoare între benzile de intrare ieșire.
Trotuare, piste pentru biciclete: pe intregul traseul sunt prevăzute, pe partea stângă, în sensul kilometrajului, un spațiu verde cu lățimea de 1,00 m, după care se va realiza pista de bicicliști în dublu sens cu lățimea de max. 2.00 m, mărginita de trotuar, cu lățimea de 1,50 m.
Se va monta parapet pietonal între trotuar și taluzul de pe partea stângă, iar între pista de biciclete și partea carosabilă, pe amplasamentul spațiului verde se va amplasa parapet de siguranță.
Lucrări de artă
Pod nou cu 1 deschidere peste râul Someș (1—99.00 m) — L=105.20 m
Podul are structura mixtă oțel-beton cu schemă statică de arc cu tirant o deschidere de 99.00 m și o lungime totală de 105.20 m. În sens transversal podul este prevăzut cu o parte carosabilă de 8.00 m; pista de bicicliști de 2.00 m și două trotuare a câte 1.50 m (stânga) respectiv de 2.00 m partea dreaptă.
Suprastructura podului nou, va fi realizată, din patru arce metalice, grupate câte două în zona trotuarelor. Arcele din vecinătatea căii sunt dispuse vertical și sunt legate la partea inferioară prin intermediul a două grinzi principale (HE 1000B) cu rol de tirant. Arcele marginale sunt dispuse înclinat și au ca principal rol asigurarea stabilității arcelor verticale, prin intermediul unor elemente de legatura orizontale. Grinzile principale sunt legate transversal cu antretoaze (HEI 000B). Acestea au rolul de a prelua încărcările și a le transmite la arce și tiranți (0120 mm).Pod peste canal colector cu o singura deschidere (1=24.00 m) — Ltotala=30.20 m
Podul este prevăzut cu o singura deschidere de 24 m, realizat din IO grinzi prefabricate din beton precomprimat tip T cu înălțimea de 1.05 m având o lungime totală de 30.20 m. Gabaritul podului, în sens transversal are prevăzut o parte carosabilă cu lățimea de 8.00 m, o pistă de cicliști de 2.00 m lățime și un trotuar de I .50 m lățime pe partea stângă și un trotuar de 2.00 m lățime pe partea dreaptă. Spațiul de libera trecere pe sub pod va fi de aproximativ 3.50 m. La partea superioară a grinzilor se prevede o placă din beton armat clasa C35/45 cu gosime variabilă 14 - 22 cm. Grinzile prefabricate vor rezema pe banchete prin intermediul unor cuzineți și a unor aparate de reazem din neopren fixe și mobile.Pasaj superior peste Magistrala CF 412
Pasajul superior cu 9 deschideri (4x30.00 m + 1x76.90 m + 4x30.00 m), are lungimea totală de 497.00 m, este situat într-o curbă la dreapta cu raza de 360.00 m. Gabaritul pasajului, în secțiune transversală, include partea carosabilă cu lățimea de 8.00 m, o pista de cicliști de 2.00 m lățime și un trotuar de 1.50 m lățime pe partea stângă și un trotuar de 2.00 m lățime pe partea dreaptă.
Suprastructura: deschiderea centrală cu lungimea de 76.90 m va fi realizată din patru arce metalice, grupate câte două în zona trotuarelor. Arcele din vecinătatea căii sunt dispuse vertical și sunt legate la partea inferioară prin intermediul a două grinzi principale (HE 1000B) cu rol de tirant. Arcele marginale sunt dispuse înclinat și au ca principal rol asigurarea stabilității arcelor verticale, prin intermediul unor elemente de legatura orizontaleValoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA): 178.799 mii lei
(în preţuri la data de 30.09.2024/ 1 euro =4,9756 lei)din care C+M (inclusiv TVA): 156.416 mii lei
Finanțarea investiției:
Finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile – Programul Transport (P.T.) 2021-2027 şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii. -
Arad Est de la DRDP Timisoara:
-
-
@vancouver a spus în Centuri rutiere, inclusiv DNCB:
Anul acesta o sa fie si un an record al centurilor rutiere (la nivel de DN). As vrea sa fac o statistica, daca mai stiti puteti sa ma ajutati / corectati:
Timisoara Sud - 26km
Tg. Jiu - 20 km
Barlad - 11 km
Sf. Gheorghe - 12 km
Vadu Pasii - 8 km *(1)
Alesd - 6 km
Sanmartin / Baile Felix - 6 km *(2)
Beius - 7 km
Osorhei - 6 km
inel metropolitan Oradea - 12 km deschisi pana acum din 17
TOTAL = 114 km !
*(2) in unele cazuri cum ar fi la Baile Felix mai sunt si km buni de drumuri de legatura, in cazul de fata aproape 3km, dar nu ii voi lua in considerare, nefiind de importanta nationala.
*(1) Legat de centura Vadu Pasii, ea nu se numara la km de autostrada, desi a fost facuta de UMB in cadrul A7. Totusi sunt 8 km de drum nou. Si mi se par de importanta nationala, leaga DN2 de A7, chiar daca in acte figureaza ca drum judetean.
Ar mai fi, dar din cate stiu inca nu sunt gata:
Biharia = 5,6 km
Fagaras = ?Adaugam centura Arad Est = 11 km.
TOTAL 2024 = 125 km
-
@vancouver
In afara de Ardeal, cam slabut .
Dar cam asa e mereu trendu dupa 89: primenirea vine dinspre vest, iar nu dinspre Isarlac.
Nu doar pe carari, ci cam in toate cele.
Cum s-ar zice: banii de la UE, odata intrati pe la Bors si Nadlac, incep sa fie dijmuiti ( de oameni mai "gospodari" ) si tot asa se subtiaza suvoiul, ca dupa ce trece muntii, mai ramane mai mult de-un susur de izvor pe lunca, de trebuie sa ciulesti bine urechile sa-l auzi sopotind, d-apai sa-l si vezi -
Toate aceste investitii trebuie facute prioritar acolo unde se formeaza ambuteiaje. Daca drumul actual face fata nu este nevoie de inca unul, ca sa avem nu unul ci doua drumuri goale.
O repartizare uniform geografica a investitiilor ar fi o imensa tâmpenie.
Daca te uiti de exemplu la Scotia, pe ultimii 200 km din nord nu e nici o urma de autostrada. La fel si in Suedia, care e o tara uriasa ca teritoriu, cu populatie de doar 10 milioane, jumatatea nordica nu are nici macar o singura autostrada. Acum ce sa faca cei din provinciile din nord, sa plânga? In 2015 aveau 2050 km de autostrada in Suedia, din care grosul in jurul capitalei Stockholm...
Deci hai sa incercam nu doar sa ne oprim din a deplange o distributie inegala a investitiilor rutiere. Mai mult: trebuie sa ne opunem constructiei de drumuri aiurea, care stau goale, numai de dragul unei repartizari geografice uniforme.
Eu de exemplu sunt un vehement oponent al drumului express Braila-Tulcea-Constanta. Focsani-Albita, alta aiureala. Focsani-Braila la fel. Da, ok, exista puncte in care e nevoie de 4 benzi sau de o centura cu 2 benzi, sa zicem la Babadag si Isaccea, ca sa dam exemplele din Dobrogea. Da, are sens continuarea A4 de la Ovidiu pana la aeroport M. Kogalniceanu si apoi o legatura cu drumul actual. Dar atat. Banii se pot investit mult mai cu cap in alte locuri.
-
@vancouver
De unde ziceai ca esti?
Pai tu compari teritorii nelocuite cu Ro la sud est de Carpati ?
Un indice de investitii per cap de locuitor iti mai spune ceva ?
N-am citit de mult asemenea perla. -
De exemplu in Dobrogea pe DN22 intre Baia si Lumina (la nord de Constanta) sunt 50km de drum SENZATIONAL, practic fara nici o localitate. Se fac in 30-34 de minute. Adica o medie de 95-100 km/h. Cat se castiga pe autostrada? Cu bretele de intrare, drum de legatura etc? NIMIC!
Drumul actual are inclusiv zone de 2+1. Acestea se mai pot extinde, se poate monta parapet din beton pe toate zonele 2+1 (pe partea cu 1 banda se poate face un acostament neasfaltat, dar bine balastat de 2m latime, pe care sa se poata intra cu viteza mica in caz de pana a unui camion). La Tariverde este o trecere de doar cateva sute de m prin localitate, acolo se poate face o mica centura de 2 km, ocazie cu care se deniveleaza si intersectia extrem de periculoasa cu DJ226A. Si asta a fost.
Unde acum sunt probleme, sunt la trecerea prin Lumina, unde se termina distractia si se sta minute bune in ambuteiaj. Cu un gram de gandire CJ Constanta trebuia de mult sa demareze un drum de legatura DN22 - DN2A la nord de Lumina:
-
@casio a spus în Centuri rutiere, inclusiv DNCB:
@vancouver
De unde ziceai ca esti?
Pai tu compari teritorii nelocuite cu Ro la sud est de Carpati ?
Un indice de investitii per cap de locuitor iti mai spune ceva ?
N-am citit de mult asemenea perla.Eu vorbeam serios. Dar multumesc pentru aprecieri "asemenea perla".
Inca o data mai zic, ca poate nu ai inteles: centuri sau autostrazi se fac acolo unde apar ambuteiaje. In vestul Romaniei au aparut la un moment dat ambuteiaje groaznice:
- Sebes. Se statea si peste 1 ora acolo prin 2007-2010. Ce trebuia facut dupa parerea ta? Centura la Botosani?
- Deva-Orastie era horror de parcurs
- Sibiu inainte sa apara centura
- Arad, chiar si cu centura de nord? horor.
-
@vancouver
Iar eu zic ca investitiile trebuie sa se faca echilibrat pe cap de locuitor.
Si ce sa vezi: exact in Ardeal densitatea populatiei este mai scazuta decat in Vechiul Regat.( vezi wikipedia)
Chestia cu ambuteiaje ca prioritate este cam arbitrara.Dar poate citezi ceva referinte in sprijinul afirmatiei.Nordul Suediei este slab populat cu autostrazi pentru ca la fel este si cu oameni.Asta e logica : autostrazile alea nu sunt facute de dragul reliefului, ci al locuitorilor.Pe toate meridianele.
Stii ca mie imi ia o ora doar ca sa ajung din zona centrala sud est Buc/Bd. Unirii, pana la Autogara Militari, ca apoi sa fac inca tot o ora pana la Pitesti?Deci jumate din timp imi ia sa pot iesi din Capitala, pentru ca stau in partea " gresita" a centrului, fata de directiile de mers .
Blocajele din vestul tarii sunt doar o gluma fata de cele din Bucuresti.
Deci blocajele ( de trafic) -in medie si in general vorbind - nu pot fi mai mari decat exact acolo unde e si populatie mai multa.
Adica in sud estul tarii. -
Da am inteles ca nordul Suediei este nepopulat. Deci putem sa agreem pentru inceput ca criteriul geografic este exclus, nu poate fi luat in calcul.
Da, criteriul densitatii populatiei este corect. Intr-o lume ideala, in care populatia este la fel de mobila si la fel de dezvoltata.
Dar hai sa agreem a priori altceva: DN7 Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Arad-Nadlac nu s-a umplut cu oamenii din Sibiu care mergeau la Arad sau invers. Ci este practic ruta principala prin care tot sud-estul Romaniei, cuprinzand capitala, merge in vestul Europei. Bucuresti + Ilfov 3 milioane, Galati Braila Constanta Giurgiu si altele inca vreo 2 milioane. Pentru acesti oameni pentru a ajunge in vest si pentru camioanele de marfa pe aceeasi ruta a fost nevoie de A1! Deci, poti fi de acord cu punctul asta: A1 nu s-a construit pentru Ardeal, ci pentru Bucuresteni si sud-estul Romaniei.
Si atunci hai sa excludem A1 din ecuatia autostrazilor din Transilvania! Iar ce ramane nu mai e chiar asa de spectaculos. Mai ales daca o sa privim lucrurile la final de 2026: A7 gata Poiesti-Pascani vs. A3 gata Tg. Mures - Cluj - Poarta Salajului + A10. Oltenia va fi codasa in acel moment, dar e si mai mica.
-
@vancouver a spus în Centuri rutiere, inclusiv DNCB:
i altceva: DN7 Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Arad-Nadlac nu s-a umplut cu oamenii din Sibiu care mergeau la Arad sau invers. Ci este practic ruta principala prin care tot sud-estul Romaniei, cuprinzand capitala,
Sa nu uitam "motoarele" economiei romanesti:
- Portul Constanta
- Dacia Pitesti
- Ford Craiova
Toate depind de Coridorul IV (A1 - A0 - A2 + Magistralele feroviare 200 - 300 - 800) si mai departe economia Romaniei depinde de ele.
-
@vancouver
Ai zis aproape ok, mai putin aia de la coada cu A1 facuta doar pentru sudisti: vezi ca are si ea, ca orice carare doua sensuri de mers. -