Material rulant: Locomotive, vagoane etc
-
Testarea locomotivei electrice TRAXX 3 MS cumpărată de România de la Alstom ar putea dura până în aprilie
Testarea locomotivei electrice TRAXX 3 MS cumpărată de România ar putea dura până în aprilie şi se va face conform legislaţiei europene în vigoare, a
-
@fulgernc a spus în Material rulant: Locomotive, vagoane etc:
Testarea locomotivei electrice TRAXX 3 MS cumpărată de România de la Alstom ar putea dura până în aprilie
Testarea locomotivei electrice TRAXX 3 MS cumpărată de România ar putea dura până în aprilie şi se va face conform legislaţiei europene în vigoare, a
Sunt un pifan la capitolul asta, cred ca seamănă destul de mult cu ce are SNCB?NMBS in Belgia, bineinteles cu alte culori.
-
@JohnDoe
Nu știu , nu le-am văzut pe alea din Belgia. Estetic , nu vor rămâne așa. Vor fi colantate(părerea mea e că asta e soluția corectă. Nu vopsirea în schemă completă , din partea de bază. Colantarea are avantaj că protejează vopseaua , și poate fi înlocuită ușor).
Sunt locomotive cu "reputație" bună. Cu toate că în cazul nostru , vorbim de un prototip. La fel ca și EMU Coradia. E material apreciat de utilizatori. Eu , pe de o parte mă bucur că le văd pe CF de la noi(din prisma calităților materialului) , pe de altă parte mă decepționează felul cum tratează firma mamă piața locală. Marginal , fără importanță. -
@fulgernc o trateaza marginal si fara importanta pentru ca asa se comporta. Romania nu da doi bani pe trenuri. Locmotiva asta e doar un exercitiu de PR. Nu exista viziune, nu exista plan, nu exista nici macar o idee. Doar sa bifam ca "avem trenuri noi"
Se vede bine din stilul in care se promoveaza brandul ARF. Pe ce calator il intereseaza ARF? E ca si cum, in piata aviatiei, in loc sa vedem brandurile companiilor operatoare (Emirates, Lufthansa, WizzAir, Delta, United etc.), ar fi in schimb promovate brandurile marilor companii de leasing aviatic, care nu intereaseaza pe nimeni. Ar fi o nebunie. Habar n-ai avea cu cine zbori.
Sunt companii de leasing care detin la propriu 5-10-15 mii de avioane, despre care nu stie nimeni din afara pietei aviatice.
Romania persista in prostia cu ARF-ul, care nu doar ca n-ar trebui sa existe, dar acum ca exista, trebuie sa stea in planul 2 si sa nu stie nimeni de ARF in afara pietei feroviare. Ceea ce trebuie sa vad publicul trebuie sa fie material rulant branduit conform unei mape de brand unitar pe toate sutele de locomotive si miile de vagoane ale CFR Calatori.
Ori noi avem cate o vopsire noua la 6 luni. Brandingul materialului rulant nou si vechi este varza, cum a fost dintotdeauna in Romania. O piata extrem de neserioasa cu transportul feroviar si care, da, nu intereseaza pe nimeni din marii jucatori.
-
@mihai
De acord cu ideea de branding. In sectorul feroviar , la noi , totul pleacă de la definirea rangurilor de tren. Părerea mea. Nu au nici o noimă în acest aspect. Punctul doi , ține de o chestie mai mult practică. Suntem ancorați în modele vechi , practici vechi , și ia timp să se acomodeze. Chestia cu colantatul. Practic , ar trebui să existe două paliere:
-colantat estetic.
-colantat informativ/de siguranță.
Dacă primul ar trebui lăsat la latitudinea operatorului(privind desenul estetic. Culoarea/culorile obligatorii) , și să includă elemente distinctive(logo-uri/forme , imagini , etc) , al doilea ar trebui să fie obligatoriu la punerea în circulație. Obligația principală în cazul desenului estetic ar fi că schema trebuie să conțină o proporție obligatorie(și pe lungime , și pe înălțime) de culoare/ton. Specifică rangului de tren.
Colantarea informativă și de siguranță ar trebui să fie standard și aplicată peste desenul estetic(nu mă refer să fie suprapus. Ci , ca importanță să primeze amplasarea. De genul zonelor de hazard la uși.hașurare reflectorizantă) , de indicare a zonelor desemnate în tren(arie desemnată printr-un chenar care indică clar pe dinafară volumul asignat înăuntru. Știu că ptr mulți pare un moft , dar când ești cu bicicleta , sau în cărucior , preferi să îți găsești de pe peron aria desemnată. Nu să o cauți prin tren).
Dublare signalistică prin scris. Adică ai un semn de ușă lângă butonul de acționare și scris dedesubt <<UȘĂ>> , și o dublare într-o limbă de circulație. La fel , desemnare clasă , bar bistro , etc. Am mai vorbit pe alte forumuri.Noi vedem cum certificarea și autorizarea unui tren ptr a fi pus în circulație durează extrem de mult . Și cu toate acestea multe elemente sunt lăsate la latitudinea constructorilor. Nici măcar operatorii nu au incidență pe ele. E ușor observabil la noile rame Coradia. Toate chestiile menționate de mine sunt făcute unitar. Desenul estetic integrează elementele informative și de siguranță. Părerea mea e că acest mod de a vedea cele două aspecte , și care e comun cu unele țări latine(Italia/Spania) care pun accent pe elementul estetic , e greșit. Desenul estetic trebuie să fie fluid , neîntrerupt , să creeze o armonie în mintea privitorului , în timp ce criteriul primordial în cazul desenului informativ/de siguranță e elementul disruptiv. Trebuie să atragă atenția , să sară rapid în ochi , să fie ușor reperat. Să fie distinct , nu integrat . Și informația sa fie transmisă direct , fără interpretare. În cazul elementelor de siguranță să meargă până spre a fi instinctiv.
În trecut aceste elemente chiar erau studiate . La noi , mă refer. Nu copiate. Inspirate , dar studiate. Eu sunt mult ptr modelele central europene(ca sursă de inspirație)(Elveția , Austria , Cehia) și angloamericane. Recunosc că îmi place modelul american foarte mult. Simplu , redundant. De genul ...hașurare în roșu-galben reflectorizant , dublat de un "nu pune mâna/piciorul/etc". Desenul informativ..la fel , semn electric , scris dedesubt întrerupător. Ca idee.Noi , în momentul de față avem o inflație de forme fără fond. În orice. Părem copiatoare ieftine. Fără studiu , fără identitate. E vizibil și din titlurile din presă ..."Golden Gate-ul românesc , etc". Nu mai studiem. Nu vrem identitate. Până și președintele actual adoptă această formă. La diverse apariții în afară unde trebuie să vorbească ..o face într-o engleză mult mai stâlcită ca a fostului președinte , d-l I Iliescu(d-zeu să îl odihnească) , și într-o franceză mai proastă ca a d-lui Simion. Fără să înțeleagă mesajul pe care îl transmite. Cel de că ..nu ești acolo ptr a face pe plac invitaților. Reprezinți România. Și principsla identitate a unui popor e limba. Datoria de onoare îți cere să vorbești în limba română pe unde ne reprezinți. Ptr traducere există interpreți. În afara unor mesaje scurte în limba țărilor gazdă , care să arate deschiderea și respectul , restul ar trebui să fie în limba țării care te-a desemnat prin vot.
Despre partea economică o să caut un link și revin cu un comentariu.
-
-
@mihai
Aș vrea să se facă abstracție de simpatii , sau antipatii politice , sau legate de interlocutor și să se observe ceva ce menționează. Tipurile de economii ptr analiză:
Pun acest clip ptr a avea un fel de bază de discuție. Clipul anterior e cu scop , relativ , relaționat. De observă șinele care vin pe tren.
-economiile extractive.
-economiile incluzive.Cum e un ptost obicei , la noi , în emisiunile unde ai invitați de marcă , moderatorii nu urmăresc un fir al discuției , intervin inoportun ...extrag concluziile lor ..și le prezintă ca pe niște axiome. Fără să înțeleagă interlocutorul , sau să dea posibilitatea următitorilor să îl înțeleagă. În cazul dat d-l Tucă nu îl lasă pe d-l Dragnea să își ducă explicația până la capăt. Ce nu își dă el seama ...e că el confundă o ramură a economiei (industria extractivă) cu un concept economic. Care nu e dictat de forma de piață(economie liberă , controlată) . Ci e o combinație între regulile administrative ale unui stat și mișcările de bunuri , capital , servicii.
Trecând peste această clarificare și paranteză o să las la latitudinea celor ce citesc comentariul să vadă unde ne încadrăm.
1)economiile extractive. Nu se referă la a extrage materii , minereuri și a le vinde în stare brută , neprelucrată. Asta corespunde unei ramuri economice. Industria extractivă. Economiile extractive au o caracteristică. Proporția de entități economice care activează în piață care extrag cicluri economice o depășește pe cea care integrează. Ca să dau un exemplu cu industria software cu care mulți se ,ândresc și zic că aduce plus valoare. La noi activează foarte multe firme care produc soft , sau părtți de soft ptr mari producători. Care le cumpără aceste produse ptr a le integra într-un produs , sau ptr a le vinde mai departe. Acesta este un ciclu extractiv. La fel cum pe partea de servicii , firmele ce operează call centere , sau centre de date , și o fac ca subcontractori , ptr entități din afara țării produc un ciclu extractiv. Când o fac direct , nu ca subcontractori , nu mai produc acel ciclu extractiv. Simplu spus aduc mai mulți bani în ciclul economic decât externalizează prin diversele cicluri economice.
2)economiile incluzive. În general , integrează cicluri economice de la baza piramidei(din cicluri economice inferioare , sau relaționate). Intern , ori extern. Nu e obligatoriu să fie interne , ptr că nu vorbim de autosuficiență , economie centralizată , etc. Exemplul pe soft. Americanii importă soft din India , România , etc , ptr a le integra în produse finite. Ori că vorbim de jocuri PC , ori de soluții ptr industrie. La fel pe servicii informatice. Germania importă soft dezvoltat la noi pe care îl integrează pe soluții automotive. Puteți extrapola la alte ramuri economice , industrie , agricultură(un sector de bază și ușor de dezvoltat , ca să vedeți ce jos am ajuns ...și să nu mai aud analfabeți care fac mișto de titluri de campanie , ca a d-lui Georgescu , fără să priceapă o iotă. Să nu fiu acuzat de propagandă ,sau părtinism că nu am votat cu el. Dar consider că singura formă de a învăța și înțelege ..e de a asculta. Nu , de a te auzi vorbind).Ce au de bun , sau de rău ambele???
Ceea ce vedem la noi. Economiile extractive arată bine în cifre brute, PIB. Producție brută . Relativ ..productivitate .După care se ghidează mulți.
În schimb arată foarte rău ptr rata de returnare către stat și populație. Simplu spus , se colectează puțin prin taxare , fiscaluzarea nu ajunge la un nivel corespunzător , și în consecință ceea ce se întoarce către populație prin servicii oferite de stat ..e subțire. La fel pe componenta de investiții. Statul nu are "forță" să susțină investițiile , într-un ritm corelat , ptr că această "schemă" îl săracește constant. Și se produc acele cicluri pe card le cunoaștem. Odata la 5 ani , statul dă , se ia avânt cu investițiile , odată la 5 ani ...vin tăierile. Sună cunoscut????În schimb o economie inclusivă , chiar dacă arată mai rău în cifre brute , are o rată de returnare către populație mai bună. Și un ciclu multiplicator în economie natural. De ce??? Ptr că fiscalizarea e mai bună. Ptr fiecare 1 eur care circulă în economie , existența mai multor cicluri economice , presupune că impozitezi acea monedă de mai multe ori. Un exemplu simplu : dacă am vândut o scândură , am impozitat doar extragerea lemnului(tăierea) , și prelucrarea primară(transformarea în scândură). Două cicluri , doi muncitori , extragi prețul ,extragi impozitul pe muncă , pe domenii de activitate, etc.
În cadrul investițiilor făcute de către stat , ignorarea acestui factor multiplicator e și mai gravă. Ptr că statul se finanțează pe două căi:
-colectare taxe și impozite. Nu menționez aici activele de producție ale statului. Dobândă zero. Ciclu economic pozitiv. La zi. Adică , partea de buget constituită din aceste taxe(proiecția de buget) nu trebuie să țină cont de restituiri ulterioare , ptr că nu există.
-împrumuturi. Aici situația e nasoală ptr că , în afară că aceste împrumuturi vin cu dobândă , trebuie să ții cont în proiecțiile viitoare de buget de ele.Revenind , într-o economie inclusivă orice 1 eur investit , sau care circulă în economie va fi fiscalizat mult mai intens. Ptr fiecare ciclu economic pe care îl susține. Asta face ca efectul multiplicator să fie mare. Ajută la dezvoltarea mai multor ramuri care vin să îți susțină ciclurile. Și fiscalizarea(gradul de colectare a statului crește). Nu stau să pun procentaje că aș plictisi și așa mai mult. Dar , ca și idee 1 eur investit de către stat , ajunge să fie fiscalizat până la spre 70 la sută(total aleatoriu) , și să se transforme în 4-5 eur , în funcție de ciclurile pe care le susține. Asta face ca gradul de fiscalizare să crească natural spre media EU(40 la sută) . Ptr că extragi de pe latura productivă ...economia. Nu numai de pe cetățeni(partea ce nu are dinamică , ptr că populația , nr de angajați , pensionari , etc nu crește în aceeși proporție cu economia).
Că am uitat să menționez , dar statul are două surse interne:
-populația.
-economia.
Pe partea de venituri active. La zi.
Și economia e dinamică , dar nu în același ritm cu populația.Acum , vedeți pe partea de investiții:
-antreprenori străini , români subcontractori , trenuri cu șine ce vin din import , instalații din import , soluții soft din import , trenuri noi din import(doar vopseaua cu inscripțiile de circulație e locală) . Cât , proporțional din fiecare 1 eur investit va fi fiscalizat??? Cât se întoarce în economia locală??? Am externalizat servicii de bază , semimonopol , precum alimentarea cu apă???Între timp corecțiile ptr buget se duc pe seama populației. Caietele de sarcini se fac ptr a exclude producție locală. Și unele asociații de antiinfrastructură deschid șampania crezând că au blocat inițiativa locală ....prin blocarea celui mai mare și independent antreprenor local???? Dacă lăsăm lucrurile să meargă așa ne merităm soarta. Dar să nu cereți servicii la medic ca în Germania.
Tren cu Indicativ Militar cu Vehicule MApN & Marfar cu Sina Noua in Oradea Vest - 02 August 2025