A7 Ploiești - Bacău - Suceava
-
Deci Cosma trebuie sa dovedească ce a afirmat:
- grosimile de 60 cm de beton turnat;
- impactul asupra rezistenței podului dovedite cu calcule;
- semnăturile de acceptare ale UMB- ului fara acceptul ingineriei de la proiectant și supervizor;
- materialul neconform al tablierului ( grav de tot daca este adevărat)
Cei care scrieți pe acolo va rog să-i cereți. Este o persoana publica, funcționar al statului deci este obligat să răspunde pentru ce scrie. El nu este Ciurea "specialistul", are niste obligații și niste răspunderi.
PS: aștept de la #@PaulS link cu paginile din pum unde a fost discutat subiectul.
-
Chiar acum a scris Horatiu lucrul acesta pe PUM
:
"Cine citește cu onestitate ce am scris eu, înțelege foarte clar că e vorba despre unele zone unde placa de suprabetonare are chiar și 60cm în loc de 20cm, cât era proiectul.Vancouver s-a făcut că nu vede ce am scris eu și a răspuns la cu totul altă afirmație "e peste tot placa de 80 cm în loc de 20, adică cu 60cm în plus". Nici pe departe ce am spus eu.
În plus, eu am pus o imagine unde se vede foarte clar că pe o anumită zonă placa e mai groasă. "
Las aici o fotografie luata de pe PUM.
-
@Iulian cauta tu daca ai timp si imi poti demonstra ca nu s-a discutat despre subiectul acesta.
Iar legat de Horatiu cred ca e fost secretar de stat, nu stiu daca in acest moment are o functie. -
@PaulS Horațiu Cosma a postat pe PUM o altă fotografie în sprijinul celor reclamate din care nu reiese nicidecum diferența de suprabetonare de trei ori mai mare intr-un loc față de altul. Fotografia postată acum de tine pare să sprijine ce s-a postat mai sus de catre @vancouver
-
@Iulian Horatiu nu e functionar public acum. Iar de demonstrat ceva, nu e cazul, ca au aparut deja “talibani” care au masurat ochiometric si au dat verdictul ca asa e. La fel faza cu tablierul neconform, “stiu ei” ca asa e (de unde stiu nu au explicat, dar trebuie crezuti pe cuvant)…
Imi aduc aminte cum multi colegi din acelasi partid tipau ca pasajul de la Unirii are o inaltime reala mai mica de 3,5m, casti (tot asa) stiau ei sigur ca primarul a furat si a facut lucrari neconforme.
Si chiar dupa ce s-au masurat unii cu ruleta pe acolo, impactul stirii a ramas in memorie, multi inca cred bazaconia asta.
La fel si aici.Legat de discutiile de pe PUM, lasand la o parte ca ei considera ca “la ce oameni sunt aici”… (acelasi sentiment de superioritate afisat de unii din simpatizantii unui anumit partid), nu a fost decat o singura postare prin aprilie, cu o poza cu podul unde se vedeau niste valuriri la placa - era in faza incipienta, si cam dupa a venit si @vancouver si a explicat aici problemele pe care le sesizasera (dupa aia s-a linistit santierul, cat probabil au fost analizate aspectele tehnice).
-
@PaulS
Fotografia , doar confirmă comentariul lui @vancouver . E pe îmbinare. Ochiometric acele borduri laterale au vreo 70 cm. Placa de suprabetonare nu are cum să fie identică , ca grosime. Si predale , acea bordură e peste nivelul drumului , etc. Nu e prima dată când se confirmă că nu știu să ia niște măsuri "la ochi". Ce se confirmă ..e agenda lor de a discredita UMB.
În completare la explicația lui @vancouver legat de contrasăgeata grinzilor , ar fi că aceste grinzi sunt prinse între ele din etapa premergătoare suprabetonării. Nu e ca la grinzile de beton , care se solidarizează în plan longitudinal , odată cu betonarea. Săgeata vine afectată de "echilibrarea" întregului ansamblu. Și , în timp , structura "lucrează" pe o lungime mai mare. În general structurile cu grinzi de beton "lucrează" între pile. Forțele transmise în restul ansamblului sunt mici. Aici lucrează pe lungimi mult mai mari. Nu ca la un pod cu deschideri centrale/laterale. Dar depășesc distanța dintre piloni. Faptul că o deschidere e arcuită puțin peste limită în plus , poate denota că secțiunea de lânga nu preia suficientă sarcina. Adică , o încărcare statică peste limită , pe secțiunea ce provoacă desechilibrul poate arcui și mai mult secțiunea afectată. În sus. În sens invers , secțiunea afectată(arcuită în sus) nu va transmite suficient tensiunile în restul structurii(secțiunile imediat învecinate).Chestiunile astea nu sunt de natură să provoace un colaps catastrofic(s-au mai văzut isterii din astea , care doar denotă amatorismul multora ce și-o "dau" de experți). Dar , în timp pot afecta structura(în special partea de placă , suprabetonare) ptr că vibrațiile , și restul de forțe nu se mai descarcă uniform în toată structura. Cum au fost calculate. Dar , bănuiesc că au refăcut calculele și au simulat descărcările , și le-o fi ieșit în toleranțe.
-
@PaulS
Aia pe 1 Aprilie nu a fost o discuție, a fost o constatare , nu a zis nimeni că-i apocalipsa, că pica podul, că tragedie. Singura postare la obiect a fost a lui M_Z, Cosma nu a zis nimic.
Și nici cei care știu despre ce vorbesc pe pum nu au zis nimic.
Ce inteleg eu acum este ca DACA adaug un strat suplimentar de beton armat cu grosimea maxima de 40 repartizat pe lungimea çca 2 metri de o parte și de alta a reazemelor ( că așa se vede din poza cu predalele ieșite în evidență) se prăbușește podul? Cât înseamnă 40 max. cm beton armat pe lungimea aia: 20-25 tine? Repartizare uniform? Nu pot prelua pilele greutatea aia? Ce tip de solicitări aducem ? Ce sarcina de design poate duce o pilă solicitată la comprimare? Scrie in proiectul tehnic, sa ne spună Cosma că a avut acces la documente. Nu-i i greu de calculat și de verificat. Înțeleg că a fost o discuție tehnica, profesorii aia chiar știu ce vorbesc.
Un fapt care mă frapează este că domnul Cosma zice că materialul tablierului a fost neconform cu caracteristici inferioare, dar daca calculul de săgeată a fost corect (este soft pe computer, nu prea poți greșii decât dacă-i dai date proaste), cum dracu se deforma mai puțin ? Normal este sa se deformeze mai mult și săgeata sa fie mai mică. -
In minutele următoare se deschide circulația pe pod km20. Dar nu și partea închisă din lot 1. Mai durează câteva zile.
-
Nu știu ce se vede acolo în poza pusă de horațiu. Bine nu arată, asta e cert. Eu la rândul meu am zis ce am auzit de la alții, nu am fost pe pod să văd cu ochii mei, nu am măsurat.
Pe de altă parte ce se vede în poză e ceva punctual, la nivel ce sub 10m2 pe care ceva nu e în regulă, dar la partea de jos. S-au lăsat predalele???
În orice caz nu cade podul din cauză asta, dar nici de bine nu e și sunt curios de ce arată așa acolo. Nu are legătură cu contrasageata.
-
Nu s-au lăsat predalele. E relativ torsionată structura metalică de susținere. Se vede că distanțele sunt egale. Ca unii să își imagineze mai ușor , genul ăsta de structură , se apropie mai mult de o structură portantă(cum e șasiul la mașinile de teren) . Structura cu grinzi de beton e mai mult semiportantă(ca la tractoare , unde diferitele ansambluri , au rol structural , și preiau forțe). Fiind și în curbă(înclinație plan transversal) , și o structură destul de lungă , e foarte dificil de "echilibrat". Calculat , cât toată structura să rămână într-un echilibru static bun. Cu toleranțe mici. Oricum , nu e o chestie ce să genereze isterii , ptr că oricum , descărcările sunt făcute să fie pe piloni(nu are cum să cadă). Doar că , rămâne decurmărit în timp să nu apară tensiuni. Tensiuni ce se pot răsfrânge în structura ce o ține împreună(placa suprabetonare).
Părerea mea. -
@vancouver avem confirmare ca deschiderea pe pasajul de la Km 20 are loc la 16:30.
-
@Iulian
Simulările pe calculator și practica sunt una. Întreabă unul de prin șantiere navale. O mică desaliniere între plăci și un cuplu de strângere la șuruburi pot influența într-un ansamblu așa de lung. Care , pe calculator , îți apare cu mici toleranțe. În practică e puțin diferit. Experiența , aici e valoroasă.
Cum să afecteze o placă "uscată" cu câțiva cm în plus , static , pe piloni????
Ăștia sunt oamenii care își fluturau diplomele și afirmau că pilonii podului de la Brăila sunt plini. Și că sunt drepți(perpendicular pe sol). Chiar și atunci când le spuneai că distanța dintre macara și pilon , e vizibil mai mică la bază.
Ce credibilitate merită??? Merită , ptr clasa primară. -
@vancouver a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
Si acum care a fost solutia? Solutia a fost sa compenseze din asfalt, din primul strat, burtile in sus ramase dupa betonare. Asta inseamna ca PE REAZEME, unde structura era la locul ei, s-a turnat ceva mai mult asfalt.
@vancouver a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:
Recapitulez pe scurt pentru cine nu are rabdare sa citeasca tot, legat de pod Buzau, cu referinte la postarea lui horatiu cosma:
- nu s-a turnat DIN GRESEALA beton in plus; s-a pus controlat asfalt in plus
@
Uitati-va unde e desenat manual cu verde la calea din spate fata de barele alea de fier ce se vad la calea din fata (vedeti cumva intre sensuri). Acolo se vede beton in plus, ca sa iasa drept la final. La data aia nu era asfalt, deci cum au pus atunci controlat asfalt?
Iar aici este un loc unde se vede ca nu este in dreptul reazemelor si implica beton in plus.
Are cineva o explicatie?
-
@fulgernc
Lucrez de 25 de ani in engineering pe structuri offshore flotante (FPSO- uri) și știu cu ce se mănâncă. Un pod pe grinzi metalice este joaca de copil. Nu se face nimic fara computer pt că este mult prea complicat in domeniul meu. -
Pentru mine explicatia este una singura: PUM va face spume la orice ministru al Transporturilor in afara de "Cutter" si la orice santier UMB. Probabil ca se platesc polite de pe vremea cand Umbrarescu nu a pupat papucul Sultanului.
-
@vancouver : Doamne ajuta sa dea drumul pana duminica. Am un drum la Onesti de facut saptamana viitoare.
-
@Iulian
Nu eram "acid" față de tine. Dacă asta s-a înțeles. Ci față de lansatorii teoriei.Acum , masa betonului în plus(uscat) e o fracție din masa plăcii de suprabetonare(lucrează ca un întreg ptr cazul dat) . În "sens invers" masa în plus , redistribuită pe fiecare pilon e infima. Nu calculați vât cântărește o betonieră , câte au intrat , etc. Una e volumul în mc. Alta e masa betonului umed. Alta e masa betonului uscat. Până în momentul betonării , greutatea acționează punctual(fiecare pilon afectat)(placa nu redistribuie masele , ptr că nu există ca structură)(cea a secțiunilor respective). În momentul în care placa se usucă masele se redistribuie. În primă fază pe structura imediat de dedesubt(structura metalică). Și de aici pe piloni. Așa că încărcarea suplimentară rezultată e infimă.
În plus , asfaltul cred să fie mai greu decât betonul uscat. La același volum ocupat.
-
@mud
Scuză-mă , dar 15-20 cm în plus de beton pe o asemenea structură , e fix zero barat. Eu am placă la casă , 12-15 cm , cât e standardul . Faptul că aș fi pus 5 cm în plus nu ar fi afectat cu nimic. Și așa , șapa și restul ce vine peste nu afectează.Și nu am o structură de susținere dedesubt. Aici , structura inferioară(cea metalică) lucrează conjugat cu structura reprezentată de placă (plăci suprabetonare , placă propriuzisă) , ptr a asigura portanța , atât în plan transversal , cât și longitudinal(suprafața). Eu m-aș fi preocupat dacă vedeam o structură metalică desaliniată în plan longitudinal(din ce se vede în poze nu e cazul). Desalinierile astea sunt grave când sunt "pe înălțime" . Ptr că îți încarcă diferențiat structura(masele se redistribuie). În plan orizontal încărcările suplimentare sunt infime.
-
@fulgernc
Scuze și eu sunt stresat, fiică-mea mea este în bac și sunt mai stresat că ea.
Este clar din pozele de mai sus că a fost încărcat local in zona de reazeme din motive de săgeată. Pozele de mai sus sunt edificatoare . Am luat un screenshot din filmările lui Răducu(să trăiască și să ne mai dea filmări din astea detaliate) in care se vede cum se face cofrajul mai ridicat in zona de reazeme( doua scânduri in loc de una). -
@mud Pare ca placa de suprabetonare e lasata doar la nivelul la predale, pentru ca tablierul metalic longitudinal e perfect drept, sau poate doar acel mic tablier transversal e putin lasat nu pot sa imi dau seama. Dar cum a mai zis cineva aici greutatea suplimentara e absolut infima raportat la intreaga masa a podului.
