Pentru ca evident, daca noi impunem o taxa protectionista, ceilalti vor reactiona in oglinda. Produsul X de la noi va ajunge mai scump in cealalta parte a lumii si deci oameni de acolo vor putea cumpara mai putin (saracii deloc). In schimb produsul Y din cealalta parte a lumii va ajunge mai scump la noi si noi vom putea cumpara mai putin (saracii deloc). Cei mai afectati vor fi oameni saraci, care vor saraci si mai tare.

UE este destul de mare si produce multe, dar nu chiar orice. Mai ales petrol si gaze importam. Chiar vrem sa le importam mult mai scump, ca masura de retorsiune. Si chiar vrem sa stim cat costa niste blugi facuti dupa toate normele UE, cu material produs in UE (bumbac), coloranti din UE si mana de lucru platita cu 2000 € / luna? Vrem? Sigur? Fara 200 € s-ar putea sa mai gasim doar pantaloni de pijama, blugii vor costa 200-400 €. Medicamentele s-ar putea dubla sau tripla scurt (adica materiile prime pentru ele, ca de facut se fac in UE, dar compomentele chimice vin de la altii). Iar de exportat s-ar putea sa nu mai exportam cereala in Egipt, nici medicamente (ca deh, la noile preturile nu le mai vrea nimeni), nici echipamente industriale si super tehnologice (motorul industriei germane si franceze, pentru care si noi contribuim cu cablaje, etc). Si nici servicii s-ar putea sa nu mai putem exporta, programe, etc...

Iar pe termen lung mai apare un fenomen grav: cine impune o taxa de protectie, face ca productia interna sa devina de calitate proasta. Din lipsa concurentei. Automat aceste produse de proasta calitate si scumpe nu se vor mai putea exporta. Este ceea ce s-a imtamplat in perioada comunista si a avut ca rezultat final distrugerea industriei romanesti (sigur au ajutat si alti factori, cum ar fi faptul ca totul se producea energofag, adica cu un consum de energie mult mai mare decat in tarile vest-europene, cu echipamente extrem de invechite)..

Intrebarea este ce ne dorim? Productie de dragul productiei. OK! Atunci sa scada salariile in Romania la jumatate! V-ar conveni?

Sau vreti salarii mai bune? Asta nu merge impreuna cu productia de masini ieftine, din pacate. Asa cum textilele tip lohn au mers bine si apoi au apus, asa va apune si productia de masini la pret de dumping.

Asa ca Dacia din Mioveni trebuie sa treaca la nivelul urmator, sa produca Renault, masini mai mari si mai scumpe. Si SUV-urile Dacia. Eventual sa preia din utilitarele Renault.

https://www.facebook.com/share/p/1Bp3faQsLJ/?mibextid=wwXIfr

Cele două vehicule, livrate sub denumirea DAC CityLINE 408.60, sunt configurate pentru transport public urban și periurban.

Platforma tehnică oferă o capacitate de până la 60 de pasageri, o lungime de 8.545 mm și o autonomie de până la 330 km (conform standardului eSORT2). Autobuzele sunt echipate cu baterii Litiu-Fier-Fosfat (LFP) cu o capacitate de 193 kWh și suportă o putere de încărcare de până la 120 kW DC / 22 kW AC.

Autobuzele sunt pregătite pentru exploatare zilnică în condiții de transport public modern, fiind dotate cu rampă pentru accesul persoanelor cu dizabilități locomotorii, funcție de „îngenunchere”, cameră pentru mersul înapoi și senzori de parcare incluși în echiparea standard. Configurația este completată de aer condiționat, sistem de încălzire, iluminat full LED și sisteme de asistență pentru șofer precum ABS, ASR și EBS.

Modelul este construit pe o arhitectură compactă, sub 9 metri lungime, ceea ce îl face potrivit pentru trasee locale și zone cu infrastructură restrânsă.

Tranzacție surpriză. Turcii de la Otokar preiau pachetul majoritar al companiei românești de apărare Automecanica…

Compania turcă Otokar anunță că își consolidează prezența în România și semnează un memorandum de înțelegere (MoU) pentru achiziționarea a 96,77% din capitalul social al Automecanica S.A., producător român cu o tradiție îndelungată în industria de apărare.

Achiziția este evaluată la o valoare a întreprinderii de aproximativ 87,8 milioane de euro, prețul corespunzător pachetului majoritar vizat fiind estimat la 85 de milioane de euro. Suma finală va fi ajustată la momentul închiderii tranzacției, în funcție de datoriile nete și capitalul circulant.

O experienta interesanta e calatoria cu EV la primul drum lung cu ea, si unde soferul vine de pe PHEV sau ICE.
Am facut un drum de vreo 330 km acum un an, cu doua opriri foarte conservatoare.
La intoarcere aceleasi doua opriri.
Anul asta, la dus tot doua opriri, dar am ajuns la destinatie cu 70% baterie. [1]
La intoarcere o singura oprire.

Incarcarile au fost facut pana la 100% la incarcatoare rapide (Supercharger dar prepferinta personala).
Si am mers pana ce bateria a scazut la 20% din motive de confort.

Si tin sa iti intaresc concluzia, pana nu ai incarcatoare rapide peste 100kW la fiecare 20 de kilometri de autostrada, electrica nu e o solutie la drum lung.

[1] Lectia pe care am invatat-o e ca nu trebuie sa te bazezi pe incarcatoarele de putere media din parcarile subterane din Franta, sunt ori extrem de scumpe pentru ca sunt TotalEnergies, ori nu merg.
Cele mai bune sunt cele de la supermarketuri gen E.Leclerc sau Auchan etc ce sunt multe si accesibile ca pret.

Si revin la ai mei si rude si fabricanti in Romania, Dacia Spring, e super ca masina de oras, probabil vor aparea versiuni de Dacia cu baterii peste 65kW exact la momentul cand parcarile de pe autostrazi vor fi deschise.
Consumurile pentru electrice se stabilizeaza undeva la 15-25kW per 100km iarna asa ca avansam.

Nu stiu daca in Romania exista vreun Supercharger, dar din ce citisem in specificatiile postate acum vreo 1-2 ani de cineva, incarcarea la statii pe A7 nu e rapida, in special daca sunt mai multe masini la incarcat. Eu am de facut aproape 600 km la drumul uzual, as pleca doar cu o masina electrica cu autonomie mare si tot as planifica o pauza de o ora la una din opriri, pentru completat partial incarcarea. Nu vrei sa ramai fara baterie urcand pasul Mestecanis si nici nu sunt statii rapide prin zona, chiar si parcarile din Roman vor fi un pic cam departe. Mi se par interesante si chiar distractive masinile electrice, dar la drumuri lungi inca nu sunt o solutie in Romania, nu fara Superchargers. In schimb orice masina cu motor termic "se incarca" cu carburant pentru 500-1200 km in 2-3 minute. Sau un hibrid, dar la alea un drum de 600 km nu se bazeaza pe electric decat eventual sa traversezi Bucurestiul pana la iesirea pe autostrada.

Am vazut ieri sau alaltaieri o reclama la un BMW care a parcurs 1007 km fara sa incarce bateria pe drum. Fantastic, dar nu era in regum de autostrada la 130 km/h, eventual cu AC sau incalzire pornita, era pe DN-uri probabil la 80 km/h. E foarte inselatoare autonomia aia, diferenta de consum e uriasa, dar si diferenta de timp e uriasa intre 80 si 130 km/h. La Duster e de la ~7 la ~13 litri/100 km (benzina, masina de prin 2015 sau 2016 parca). Ca referinta, cu acelasi sofer un Golf mai vechi consuma 3.5 l/100 km la 80 km/h si 5.5 la 130 km/h, cifre adunate de la drumuri de peste 5000 km.

@Adrianb1 a spus în A7 Ploiești - Bacău - Suceava:

Toaletele sunt mai importante, cu un plin de benzina se pot face intre 500 si peste 1200 km cu un autoturism, dar o toaleta la 2 ore e importanta mai ales pentru copii sau persoane in varsta. Si pentru cine pleaca din Bucuresti-vest, Adjudul e la vreo 3 ore si ceva, bine ca sunt deschise cele 3 din anunt.

Acum, pentru cei ce sunt reticenti la a cumpara masini electrice si dispun de bugetul necesar, remarca de mai sus e ceea ce trebuie sa le dea incredere ca o masina electrica e potrivita si pentru calatorii mai lungi atunci cand statiile de incarcare sunt dese pe marginea autostrazilor.
Odata la 2 ore de drum, ne oprim pentru nevoile fizice si putem incarca masina pentru 10 -15 minute.

serban.buscu  /  dec. 16, 2025  /  Auto

FOTO Legendara marcă ARO Câmpulung renaște. Proiectul noului vehicul 4X4 românesc este gata: În doi ani poate fi pe piață și în dotarea Armatei-Document - Economica.net

Asociația Română pentru Cercetări Strategice Avansate, Nanotehnologii și Tehnologii Quantice (ARCSANTQ) a relansat programul ARO, prin care își propune să revitalizeze tradiţionala marcă auto românească.

Proiectul, condus de Ing. Eduard Costache, membru al Asociaţiei, vizează readucerea la viață a mărcii emblematice ARO Câmpulung-Muscel, recunoscută în trecut în peste 100 de țări pentru capacitățile sale off-road. Potrivit reprezentanţilor ARCSANTQ, e-ARO 25 NEXT GENERATION nu este o simplă modernizare ci un proiect complet nou, cu un design nou, semnat de casa italiană de design Granstudio, dezvoltat pe o platformă structurală heavy-duty aliniată la cele mai noi cerințe de electromobilitate strategică. Proiectul e-ARO 25 a fost deja înregistrat la OSIM, potrivit preşedintelui ARCSANTQ Dan Hazaparu.

Noul e-ARO 25 NEXT GENERATION utilizează o arhitectură hibrid-serie, în care tracțiunea este realizată exclusiv electric, combinând forța și eficiența cu autonomia extinsă. Sistemul de propulsie este compus din:

Motoare electrice axial-flux montate direct pe punți, cuplate la diferențiale mecanice robuste.
O baterie de tip LiFePO₄ de 89 kWh, optimizată pentru durată lungă de viață și stabilitate termică.
Un Range-Extender (REX) de 75–90 kW, integrat structural pentru a oferi o autonomie extinsă, eliminând „anxietatea de autonomie” specifică vehiculelor electrice pure.

Acest proiect are și posibilitatea de a "deveni" hibrid. La nivel de propulsie. In aceste cazuri capitalizarea trebuie să vină în formă de comenzi. În perioada post 89 toată industria de profil de la noi , a suferit , în principal , ptr că de la puținele licitații care au fost , erau excluși din start prin cerințe. Ceva similar cu situația de pe feroviar. Rezultatele ne arată că era o direcție greșită. Aceste industrii au fost "calibrate" și pe nivelul administrativ și potențialul financiar al nostru. Simplu spus ....la un moment dat , detractorii Softronic(care au rostogolit mantrele lor pe toate forumurile la momentul respectiv) spuneau că nu au capacitate să producă suficiente EMU pe an , cât are nevoie CFR. Ce vedem în ziua de azi , ne arată cât de "eronați" erau în apreciere(dacă gândim că erau de bună credință). Ptr că vedem , că nu avem capacitatea administrativă , și nici financiară , de a introduce mai mult de 8-10 unități EMU în circulație , fără un efort de tip "hei rup". Așa că o logică "cursivă" , cu 4-6 EMU pe an , în etapa inițială era perfectă. Scalată administrativ , financiar. Și cu o rată de întoarcere în economia locală mare(întoarcere în sectoare relaționate-fiscalizarevextinsă-rată de fiscalizare mare per unitatea investită).

La fel e șibîn cazul produselor militare. Sunt nișe unde putem intra. Chiar și cazul IAR99SM. Blamat de unii. După mine , nici nu aș renunța la un model viitor evoluat din IAR 99. Îmbunătățit peste tot. Comenzi de zbor . Motor . Structură. Înveliș. Etc. Etc. Sunt N domenii unde s-au produs "rupturi" în evoluția tehnologică , care să justifice păstrarea unui asemenea tip de aparat în funcțiune. Noi , tot trăim cu iluzia că "ocolim" cheltuielile cu cercetarea cumpărând la cheie. Și că această cercetare e împărțită per număr unități vândute și noi plătim o fracție mică . Nu e așa. Produsele militare per ciclu de viață generează costuri(unele relaționate , altele nu) mult mai mari decât achiziția în sine. Cu cât ai o "economie circulară" în jurul lor ..cu atât devine mai sustenabilă cheltuiala.